MAI PRESUS DE CUVINTE

 Inca mai vad lumina de la finalul drumului ratacitor,
Atunci era cam lung si parca tot ma dor,
Visele si gandurile care le-am strans ocrotitor,
Cu cel mai mare si nostalgic dor.

Lungi si rele ganduri,par a se roti aievea,
Indelungul sunet,nestiuta cheie,
Par a se zari,dar fara asteptare,
Simt cum inima din nou tresare.

Incep sa cred si-ncep sa vad ce n-am  vazut vreodata,
Incep sa cred ca ai trait odata, 
Si mai incep sa cred ca totul nu era frumos,
Daca atunci nimic din toate astea nu ar fi fost.

                   Mai presus de cuvinte-Cecilia Podoleanu

O vaga amintire

De cand am scris,am mers prin tot ce n-am putut sa vad,
Prin tot ce n-am vazut ,dar tot am avut in gand,
Si tot ce simt acum,e tot ce n-as putea sa vreau,
E gand ,e vers,e raul necesar.

E totusi bine,aerul inca il simt ,
In suflet mi-aprinde gandul cel mai nedumerit,
Si vreau sa zbor,sa uit de-ntreaga ta faptura,
Poti lua totul cu tine,fara dor,ganduri sau ura.

Ma intrebam aievea,in somnul dulce al eternitatii,
De voi vedea lumina,ce mi-a inspirat candva fiinta.
Si murmurul cantecului nostru ,ce lin ma-nduiosa,
In vremurile ce astazi parca le traiam.


                                    O vaga amintire-Cecilia Podoleanu